Home  |     Contact  |  Audio  
DESPRE NOI
STRUGURI
VIN
CONTACT
        strugure

          Strugurele este fructul vitei de vie, in forma de ciorchine.
Denumirea stiintificastruguri: Vitis vinifera

Strugurele este compus din doua parti principale: ciorchinele si boabele. Ciorchinele , numit si rahis este scheletul strugurelui sisustine boabele. El este compus dintr-un peduncul, cu un ax principal, pe care se regasesc ramificatii. Din greutatea totala a unui strugure, ciorchinele reprezinta aproximativ 3-7%, restul dingreutate apartinand boabelor.Boabele sunt alcatuite din: pielita, miez si seminte.

  •  Pielita este invelisul exterior, fiind locul de acumulare a substantelor colorate si aromante, indeplinind rolul de a proteja miezul si semintele. Compozitia chimica a pielitei proaspete este dominata de apa in proportii ce variaza intre 50 si 80 % , restul fiind substanta uscata. In compozitia chimica a pielitei mai intra: celuloza, substante aromate,tanante, colorante, aboabezotoase.
  •  Pulpa contine aproape in totalitate cantitatea de must care este si cea mai bogata in zaharuri. Compozitia chimica a pulpei, este alcatuita din zaharuri, acizi, substante azotoase, substante minerale.
  • Semintele ocupa centrul bobului, fiind de regula in numar de 2-3. Proportia de apa reprezinta doar 25 - 40 % din greutatea semintei, principalul component fiind celuloza. Samanta mai contine substante azotate, tanante, minerale, uleiuri , acizi grasi.

          In compozitia strugurilor se regasesc : apa 72%, zahar fermentabil, crema de tartru, acid tartric liber, materii azotate si neazotate, materii minerale, lignoase insolubile, acizi liberi, acizi volatili, tanin, ulei, materii rasinoase, vitamine cum ar fi A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, D si P, saruri minerale de fier, sodiu, calciu, potasiu, fosfor, magneziu, clor, siliciu, mangan, arsen si crom.

          Strugurii  sunt un aliment extreme de valoros, datorita acestei compozitii bazate pe importante vitamine si minerale, avand o actiune farmacologica complexa, fiind  foarte digest, energic muscular si nervos, remineralizant, antitoxic, stimulent si decongestionant hepatic, racoritor, diuretic, laxativ, antiputrid.

          Consumul de struguri si must este eficace in: afectiuni ale ficatului, pentru ca mareste glicogenul din organism; afectiuni gastro-intestinale, ajutand digestia; afectiuni ale inimii pentru ca stimuleaza nutritia muschiului cardiac; afectiuni ale rinichilor pentru ca mareste diureza. Strugurii reprezinta materia prima pentru prelucrarea in industria vinicola, fiind folositi la obtinerea unor produse ca: must, vin, distilate, etc.

soiuri

          Soiuri de struguri pentru vinurile albe:

Vinurile albe seci de consum curent:

  • Aceste categorii de vinuri se obţin din soiuri de mare producţie, cum sunt: Aligote, Crâmpoşie selecţionata, Rkatiteli, s.a..

Vinurile albe seci de calitate superioara:

  • Aceste vinuri se obţin din soiuri de calitate superioara, cum sunt: Feteasca alba, Feteasca regala, Riesling de Rhin, Riesling italian, s. a., cultivate in podgorii consacrate.

Vinurile demiseci, demidulci si dulci naturale:

  • Aceste vinuri sunt produse de înalta clasa, apreciate in mod deosebit chiar si de consumatorii cu cele mai rafinate gusturi si pretenţii. Ele se realizează in puţine podgorii si din soiuri cu însuşiri de calitate superioara. .

          Soiuri de struguri pentru vinurile rosii:

Vinurile roşii de consum curent

  • Aceste vinuri se obţin din soiuri de struguri negre de mare producţie cu ar fi: Băbeasca neagra, Sangiovese, etc.

Vinurile roşii seci de calitate superioara şi DOC:

  • Se obţin din soiuri de struguri negri, cu un potenţial calitativ ridicat, cum sunt: Merlot, Pinot noire, Cabernet sauvignon, Burgund mare.

feteasca          Feteasca alba este un soi de struguri traditional românesc, cultivat în majoritatea podgoriilor, în special în Moldova si Transilvania. Se crede ca a fost obtinut prin selectie populara din soiul Feteasca neagra. Este soiul care detine in viticultura romaneasca cele mai mari suprafete (peste 23.000 hectare).Feteasca alba a fost cunoscuta in popor si sub alte denumiri (sinonime) precum: Poama fetei, Pasareasca alba si Poama pasaresca. Ultimile doua denumiri au fost date de faptul ca, la coacere, Feteasca alba era foarte cautata de pasari.

Riesling, vin alb de calitate superioară, sec sau demisec, obtinut din soiul de struguri Riesling italian. Datorită plasticitătii sale oenologice, Riesling este un soi cosmopolit care se cultivă în toate tările Europei, mai cu seamă în conditiile climatului temperat-continental. In România este soiul cu cea mai mare răspândire, purtând deseori si denumirea de origine.

Aligote, originar din Franta. Datorită capacitătii sale de-a acumula, în unele microclimate, o concentratie alcoolică ridicată, vinurile rezultate pot face parte din categoria “de consum curent” si chiar dintr-o categorie superioară. în România.

          Muscat Ottonel, vin de calitate superioară, cu aromă de muscat, sec, demisec sau dulce, chiar licoros (în anii cu toamne lungi si când strugurii sunt atacati de “nobilul putregai”). Provine din soiul de struguri cu acelasi nume, originar din Franta, dar cultivat astăzi în aproape toate tările viticole. In amestec tehnologic cu alte soiuri cu aciditate mairidicată, le imprimă o aromă plăcută si mai discretă de muscat. In tara noastră, vinul de Muscat Ottonel are o calitate exceptională.

Chasselas D`ore. Este un soi vechi de cultura mentionat inca din jurul anului 1200, de origine necunoscuta. Se cultiva inChasselas D`ore majoritatea tarilor viticole si se foloseste atat ca strugure de masa, cat si pentru vin. In tara noastra are o larga raspandire. Strugurele este cilindro-conic, adesea aripat, are o greutate medie de 190-240 de grame si se matureaza in epoca a 3-a. Bobul este galben-auriu, bronzat pe partea insorita sferic, cu gustul franc si are o greutate de 3,2-3,5 frame. De multe ori, prima ramificatie a ciorchinelui este transformata in cercel. Pana in prezent a fost omologata ( 1987 ) clona 20 Ts., singura admisa la inmultire.

          Afuz Ali. Este un soi cu vigoare foarte mare, cu corzi puţine semi-erecte, de culoare brun-gălbuie. Internodurile sunt lungi, mugurii mari, glabrii. Frunzele au mărimea mijlocie-mare, verzi deschise. Strugurii sunt foarte mari, cu boabele dispuse rar pe ciorchine.
Boabele sunt foarte mari, ovale, galben-verzui, pe partea însorită apare rugină, brumate, cu coaja groasă, dar fragedă. Pulpa este crocantă. Este un soi cu perioada de vegetaţie lungă, cu maturare târzie. În anii favorabili strugurii se coc la sfârşit de septembrie, început de octombrie.Produce mai puţine ciorchini, însă acestea sunt foarte mari, adesea atingând şi 1 kg. Este rezistent la secetă, dar sensibil la îngheţ. Boabele nu putrezesc.

Copyright (c) 2014 Ciribasa - All rights reserved.
Site creat de Ciribasa Gabriel in parteneriat cu WebEtwas Focsani